Hidrocentralele din OUG 175/2022: derogări periculoase, fragmentare ilegală și o lege care subminează statul de drept

Pe scurt

• OUG 175/2022 a redeschis „pe ușa din spate” proiecte hidro începute fără acord de mediu, inclusiv în arii protejate, împingând autoritățile să primească la evaluare doar „lucrările rămase de executat” — o fragmentare ilegală a proiectelor (EIA pe jumătate) care ocolește efectul util al legislației de mediu.

• Sunt vizate 11 hidrocentrale ce ar afecta 27 de arii naturale protejate. Producția cumulată estimată ar fi sub 2% din energia națională, cu costuri ecologice și economice ireversibile. 

• Dezvoltarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești. Este amplasată în Parcul Național Defileul Jiului și situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului;
• Dezvoltarea hidroenergetică a defileului Oltului pe sectorul Cornetu-Avrig. Este amplasată în situl Natura 2000 Frumoasa (ROSCI0085), situl Natura 2000 Frumoasa II (ROSPA0043), situl Natura 2000 din Munții Făgăraș (ROSCI0122), situl Natura 2000 din Oltul Mijlociu – Cibin Hartibaciu (ROSCI0132);
• Dezvoltarea hidroenergiei Pașcani pe râul Siret. Este amplasată în situl Natura 2000 dintre Pașcani și Roman (ROSCI0378);
• Dezvoltarea hidroenergiei Răstolița. Proiectul este amplasat situl Natura 2000 Călimani Gurghiu (ROSCI0019) și în situl Natura 2000 Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030). În plus, presupune defrișarea unei suprafețe de pădure din Parcul Național Călimani;
• Dezvoltarea hidroenergiei Surduc-Siriu. Este amplasata în situl Natura 2000 Penteleu (ROSCI0190);
• Dezvoltarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni. Proiectul este amplasat în două situri Natura 2000 de-a lungul Luncii Siretului Inferior ( ROSCI0162 și ROSPA0071).
• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa II. Este amplasat în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest (ROSCI0129);
• Dezvoltarea hidroenergetică a Oltului pe sectorul Izbiceni – Dunăre. Hidrocentrala Islaz. Este amplasată în situl Natura 2000 Valea Oltului Inferior (ROSPA0106);
• Dezvoltarea hidroenergiei Cerna Belareca. Proiectul este amplasat în situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei (ROSCI0069).

• Ecolegal, alături de alte ONG-uri, a deschis acțiuni pentru suspendarea/anularea acordurilor emise post-factum și a formulat petiții împotriva proiectelor care ar distruge habitate și resurse de apă potabilă. Exemple: Jiu Livezeni–Bumbești (intervenție principală pentru suspendare) ; Răstolița (intervenție pentru anulare) ; Cerna–Motru–Tismana/Bistrița (petiție comună) . În sprijin stă și jurisprudența anterioară pe Jiul în Defileu (anularea autorizațiilor) .

De ce este gravă „EIA doar pentru ce-a rămas”

Autoritățile au început să trateze proiectele hidro în două bucăți:

1. tot ce s-a construit (adesea ilegal) „rămâne așa”,

2. se evaluează doar „ce mai e de făcut”.

Asta dezintegrează proiectul, ascunde impactul cumulat (baraje + derivații + drumuri + tăieri + deversări) și contravine scopului Legii 292/2018 (EIA) și Directivelor UE (EIA/Habitate). Practic, legalizează post-factum lucrări început ilegal, ceea ce am contestat explicit în:

• Intervenția Ecolegal pentru suspendarea Acordului de Mediu nr. 2/2025 la Jiu Livezeni–Bumbești (Curtea de Apel Cluj — dosar 653/33/2025) ;

• Intervenția Ecolegal pentru anularea Acordului de Mediu nr. 6/2025 la Răstolița (Tribunalul Cluj — dosar 454/117/2025), inclusiv pentru defrișarea a peste 37 ha și avize conexe ;

• Petiția comună (Ecolegal, Bankwatch, Fundația Valea Bistriței) împotriva CHE Cerna–Motru–Tismana — Etapa II, cu impact în ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest, specii și surse de apă potabilă deja vulnerabile .

Cazuri reper & acțiunile Ecolegal

• Jiul în Defileu (Livezeni–Bumbești) – instanța a sancționat anterior lipsa evaluării de mediu în parc național (Decizia civilă nr. 5378/2017). Reanimearea proiectului prin acord emis post-factum este inadmisibilă.

• Intervenție principală – suspendare Acord 2/2025 (Jiu): invocăm Aarhus, EIA, Habitate, cadru apă, accesul ONG-urilor la justiție.

• Intervenție accesorie – anulare Acord 6/2025 (Răstolița): atacăm EIA fragmentată, defrișările și avizele conexe, inclusiv rolul noii Agenții Naționale pentru Mediu și Arii Protejate.

• Petiție CHE Cerna–Motru–Tismana: evidențiem suprapunerea cu ROSAC0129, impactul asupra Lutra lutra, Bombina variegata, Barbus balcanicus, debit minim insuficient, riscuri pentru apa potabilă.

Emisiile de metan ale hidrocentralelor: „verde” nu înseamnă zero-emisii

De ce contează: Metanul (CH₄) are un potențial de încălzire mult mai mare decât CO₂ pe termen scurt (≈84x pe 20 de ani). În cazul hidrocentralelor cu lacuri de acumulare, CH₄ se formează prin descompunerea anaerobă a biomasei inundate (păduri, soluri, resturi organice), apoi este eliberat în atmosferă prin difuzie, ebuliție (bule) și „degazare” la ieșirea turbinelor. În primii ani după umplerea lacului, fluxurile de metan tind să fie cele mai ridicat

Ce arată știința, pe scurt:

• O sinteză globală în BioScience estimează că lacurile de acumulare emit ~0,8 (0,5–1,2) Gt CO₂e/an, iar metanul este responsabil pentru cea mai mare parte a forțării radiative a acestor emisii. Emisiile nu se limitează la oglinda apei: degazarea în avalul barajelor poate fi substanțială. 

• Analizele pe ciclul de viață din IPCC AR6 plasează hidroenergia la o mediană ~24 gCO₂e/kWh (foarte mult depinde de tipul proiectului și de condițiile locale: volum de acumulare, biomasa inundată, climă, productivitate). Există însă și cazuri cu intensități semnificativ mai mari. 

• Alte studii arată că vârsta, latitudinea și productivitatea trofică a lacului influențează puternic emisiile: vârfuri în primii ani după umplere; rezervoarele temperate emit în general mai puțin decât cele tropicale, dar nu sunt nici pe departe „zero”. 

• Agenția Internațională a Energiei (IEA) notează că hidrocentralele pot emite cantități semnificative de metan (o estimare de ordinul până la ~14 Mt CH₄/an la nivel global), însă aceste surse sunt sub-raportate în inventare din cauza lipsei de date standardizate. 

Ce înseamnă pentru proiectele din România (Răstolița, Jiul, Cerna–Motru–Tismana):

• Sunt proiecte cu acumulări pe râuri montane care ar inunda biomasă (pădure/soluri), generând pulsuri inițiale de CH₄ în primii 5–10 ani și emisii persistente ulterior (mai mici, dar non-neglijabile). Debitările pe vârf (funcționarea în regim de „peaking”) pot crește degazarea în aval. 

• Chiar dacă suntem în zonă temperată, împărțirea ilegală a proiectelor („evaluăm doar lucrările rămase”) omite impactul cumulat GES (CH₄ + CO₂ + N₂O), subestimând amprenta climatică reală a fiecărui obiectiv. Asta contravine intenției Directivei EIA de a evalua proiectul ca întreg și efectele cumulate. 

• În logica securității energetice, beneficiul energetic <2% este marginal, pe când riscul climatic (inclusiv din metan) și ecologic (habitate, apă potabilă) este structural. UNEP subliniază că reducerea metanului este una dintre cele mai rapide căi de încetinire a încălzirii; a investi în surse cu emisii CH₄ neraportate corect merge împotriva acestei priorități. 

Ce cerem pe partea climatică (tehnic și verificabil):

1. Inventare GES complete în EIM/EA (EIA/AA) pentru toate proiectele hidro ca întreg, nu fragmentat: măsurarea/estimarea CH₄, CO₂, N₂O din lac, zonele de retragere a apei (drawdown), evacuări prin turbine și emisii în aval; raportare transparentă. 

2. Scenarii evitante: curățarea biomasei înainte de umplere, design cu timpi scurți de retenție (unde e fezabil), limitarea variațiilor bruște de nivel și a peaking-ului ce amplifică degazarea, monitorizare metan cu metodologii recunoscute (IEA Hydro / G-res). 

3. Comparare onestă a opțiunilor: retehnologizarea celor >180 de hidroexistente (+7% producție potențială) și stocare + solar/eolian au intensități de emisii mult mai mici per kWh nou obținut, fără costuri climatice ascunse din CH₄. 

Concluzie: Hidroenergia nu este automat „zero-carbon”. Metanul din lacurile de acumulare poate anula o parte din avantajul climatic, mai ales când proiectele se fac în arii protejate și fără evaluarea integrală a emisiilor. România are alternative mai curate și mai ieftine climatic (rețechnologizare + RES + stocare) — fără să blocheze râurile și fără să adauge emisii invizibile de CH₄

Ce cerem

• Abrogarea OUG 175/2022 și respingerea legii în forma care fragmentează EIA și retroactivează legalitatea.

• Stop evaluărilor „doar pentru ce-a rămas” — evaluare unitară a întregului proiect, cu impact cumulat real.

• Retehnologizarea capacităților existente și accelerarea solar/eolian + stocare.

• Protejarea efectivă a celor peste 24 de arii amenințate de cele 11 hidrocentrale propuse.

• Respectarea Aarhus: transparență, participare publică, acces la justiție.

Documente & demersuri Ecolegal (selecție)

• Intervenție principală (suspendare Acord 2/2025) – Jiu Livezeni–Bumbești, Curtea de Apel Cluj, dosar 653/33/2025.

• Intervenție accesorie (anulare Acord 6/2025) – Răstolița, Tribunalul Cluj, dosar 454/117/2025.

• Petiție CHE Cerna–Motru–Tismana (Bistrița/Tismana/Vâja) – impact ROSAC0129, apă potabilă, specii protejate.

• Decizie reper – Curtea de Apel București nr. 5378/2017 (Jiul/Defileu) – anularea autorizațiilor pentru lipsa EIA valabilă.

Mesajul nostru

„Nu orice «verde» e curat, legal sau sigur pentru țară. A sparge seiful resurselor naturale pentru mărunțișul de <2% energie, sacrificând păduri, râuri și ariile protejate, nu este strategie energetică — este obscurantism legislativ. Viitorul energetic al României stă în eficiență, stocare și retehnologizare, nu în legalizarea retroactivă a trecutului.”